Manifestul Schimbaruilor Climatice si Sigurantei Alimentare

Comisia Internationala privind Viitorul Hranei si Agriculturii si Slow Food International au prezentat la Torino, in cadrul reuniunii Terra Madre, documentul redactat de Vandana Shiva si intitulat Manifestul Schimbarilor Climatice si Securitatii Alimentare.

Activista Vandana Shiva a prezentat principiile manifestului. Ceea ce documentul subliniaza inca de la inceput este legatura stransa dintre schimbarile climatice si agricultura, contributia la incalzirea globala si vulnerabilitatea sistemului de productie agricola industrializata, dar si solutiile potentiale pe care le ofera adaptarea productiei agricole ecologice si organice la noile provocari ale pietei globale.

Conform opiniei lui Shiva, peste 35% din criza schimbarilor climatice provine din agricultura. In acelasi timp, 35% din solutia luptei impotriva incalzirii globale sta tot in productia agricola si a hranei in general. Aceasta compoenta vitala este de cele mai multe ori subevaluata in analizele si discutiile privind lupta impotriva schimbarilor climatice.

"Condamn Protocolul de la Kyoto pentru ca creat o piata a emisiilor prin alocari care nu fac decat sa privatizeze atmosfera, iar atmosfera este un bun comun al intregii planete. Principiul ’poluatorul plateste’ a devenit ’poluatorul se imbogateste’", arata Shiva. In momentul de fata, tot ceea ce se intampla este un outsourcing al emisiilor, adica marile companii occidentale isi vor "transfera" dreptul de a polua in marile industrii din tarile in curs de dezvoltare precum India si China.

Industria ingineriilor genetice promite ca va crea seminte care rezista la schimbarile climatice, insa nu face decat sa pirateze seminte deja existente in natura sau in culturile traditionale. "Intai cauzeaza schimbarile climatice, apoi te forteaza sa le cumperi semintele rezistente", adauga Shiva.

In ce priveste biocombustibilii, Shiva ii dezavueaza ca fiind doar generatori de insecuritate alimentara, iar nu o solutie la incalzirea globala.

Mai mult, ecoactivista va propune noi metode de a masura cresterea economica, cu criterii care sa ia in considerare si securitatea alimentara si salvgardarea biodiversitatii.

Metodele de conservare a mediului se afla deja in cultura traditionala a fermierilor si in practicile agricole virtuoase ale taranilor si populatiilor indigene, sustin Vandana Shiva si Carlo Petrini, presedintele Slow Food International.

"Stiinta va trebui sa dialogheze cu cunoasterea traditionala, iar docentii trebuie sa aiba umilinta de a vorbi de la egal la egal cu taranii", spune Petrini. "Ma intreb, o taranca indianca ce poate doar cu ajutorul simtului tactil sa diferentieze intre 600 de tipuri de seminte e inferioara unui profesor de la Harvard? Nu cred. Poate chiar dimpotriva", a mai spus acesta.

OMG - "prodotto dell'economia canaglia"

Din punct de vedere stiintific, OMG-urile sunt un faliment absolut, declara, la lucrarile Terra Madre de la Torino, Marcello Buiatti, profesor docent in genetica la Universitatea din Florenta. "Sunt tehnologii aflate in uz din 1987 si puse pe piata din 1996, dar in tot acest timp nu s-a ajuns la rezultate semnificative. Singurele culturi OMG utilizate pana in ziua de azi sunt soia, porumbul, bumbacul si rapita, rezistente la cateva insecte sau erbicide. Acest fapt este insa mult prea mic pentru a putea zice ca solutia OMG e un succes, ca poate potoli foamea pe intreg globul", spune profesorul.

Motivele pentru care cresc culturile OMG sunt inconsistente. "Organismele modificate genetic sunt simbolul economiei canaliilor in care traim: fac sa creasca fluxul de bani, cresc cotatiile la bursa si au efecte pozitive si imediate asupra produsului intern brut. Toate acestea se intampla doar in folosul guvernelor iresponsabile, dar in contra consumatorilor din intreaga lume carora aceste agrotehnologii nu le aduc nici cel mai mic beneficiu", incheie Buiatti.

Raúl Hernández Garciadiego - presedintele organizatiilor Alternativas y procesos de partecipación social e Central de servicios para el desarrollo de Tehucán, din Mexic a prezentat situatia tarii sale, pioniera a cultivarii mondiale de porumb insa azi "asediata" de multinationalele care impun culturi MG. "Drama este ca toate culturile noastre sunt ireparabil contaminate si nu vom primi niciodata despagubiri". Solutia mexicanului este ca taranii producatori sa isi conserve metodele traditionale de cultivare si, mai ales, semintele.

Samuel Karanja Muhunyu, agronom kenyan si coordonator al retelei agricole Necofa, considera ca OMG-urile reprezinta pentru Africa una dintre cele mai mari amenintari. "Oamenii de stiinta africani sunt in mainile multinationalelor si nu ofera nicio solutie impotriva foametei. E motivul pentru care cream retele de cultivatori care sa prezerve biodivaersitatea din tara noastra".

Vicepresedintele Retelei Reguniunilor Europene Fara OMG saluta largirea propriei sale organizatii las Salone del Gusto. "Chiar azi ne-am asociat cu inca doua regiuni din Croatia si din Belgia; deja avem 46 de regiuni europene afiliate: e un succes".

Europarlamentarul verde, Marie Helene Aubert spune ca la Bruxelles si Strasbourg se lucreaza mult asupra unor politici privind OMG si se discuta din ce in ce mai mult. "Doresc sa intrevad posibilitatea ca un stat membru al UE sa se declare din punct de vedere politic GMO-free, insa, cu toata sinceritatea, aceasta oportunitate inca nu exista in ziua de azi", a concluzionat Aubert.

Terra Madre si politica internationala

Filosofia Slow Food care sta la baza reuniunii Terra Madre de la Torino implica si politica internationala, pe printul Charles si pe Secretarul General al ONU, Ban Ki-Moon.

Alteta sa Regala, Principele Charles de Wales, un sustinator al Slow Food inca din 2004, se arata preocupat de agricultura intensiva si va trasmite participantilor un mesaj video care sa sustina pozitia sa in ce priveste agricultura biologica si tutela mediului inconjurator. Secretarul General al Natiunilor Unite, Ban Ki-Moon, va evidentia angajamentul ONU in a gasi solutii pe termen lung pentru a rezolva criza alimentara mondiala printr-un mesaj dedicat zilei in care se aniverseaza 63 de ani de existenta a Natiunilor Unite. Secretarul General este reprezentat la Torino de catre directorul United Nations System Staff College, Carlos Lopes.

La ceremonia de deschidere iau parte 1652 de comunitati ale hranei provenind din 153 de tari.

Dincolo de conferintele si workshop-urile privind productia si consumul de hrana naturala, editia din acest an a evenimentului Slow Food de la Torino, Terra Madre, este marcata de problema incalzirii globale si a crizei alimentare mondiale. Activista indiana Vandana Shiva va prezenta la sfarsitul reuniunilor Manifestul Schimbarilor Climatice si Viitorul Securitatii Alimentare, un document care propune solutii alternative pentru criza alimentara mondiala.

Terra Madre este organizat din doi in doi ani in orasul Torino de catre Ministerul Italian pentru Politici Agricole si Forestiere, Ministerul de Externe, Regiunea Piemont, Municipalitatea orasului Torino, fundatia Slow Food si societatea Coldiretti in scopul de a intari legaturile intre comunitatile gastronomice din lume.

Intalnirile si conferintele de la Terra Madre sunt intitulate Atelierele Pamantului si gazduiesc profesori universitari, tarani producatori, companii agricole si de distributie alimentara, tineri, ecoactivisti, oameni politici, artisti ori antreprenori din domeniul productiei hranei. In cadrul evenimentului se expun, cu vanzare, produse ale comunitatilor locale din peste 100 de tari. Producatorii acestor bunatati sunt numiti ’prezidii’ si reprezinta o anumita regiune geografica ori localitate cu specific culinar de importanta extraordinara. Romania este reprezentata de catre producatorii de gem de pe Tarnava Mare si de catre familia Istrate din Fundata, producatoare a celebrei branze de burduf invelita in coaja de pin.