Carlo Petrini despre 'Buono, pulito e giusto'

Un discurs revolutionar in italiana si in engleza.

Breakdown

Targul ecogastronomic organizat de organizatia internationala Slow Food in Bucuresti a functionat timp de doua weekend-uri ca un experiment economic la Muzeul taranului roman. Consumatorii au reactionat pozitiv, venind in numar de aproape1.500/ zi. Micii producatori au vandut tot, „dand nastere” unei nise de piata vechi de cand lumea: segmentul produselor facute in mod pur traditional.

Precum in alte tari europene, Slow Food incurajeaza dezvoltarea locala intr-un sistem de convivium (clustering) al micilor producatori de alimente sanatoase, urmarind omologarea produselor la nivel teritorial, in regiuni controlate.
O jumatate de litru de horinca, palinca sau rachiu costa 40 lei, carnatii de casa - 21 lei/kg, costita afumata - 18,5 lei/kg, sunculita ardeleneasca - 25 - 28 lei/kg, slanlina afumata - 10,5 lei/kg, cas afumat - 18 - 20 lei/kg, muschi Bucovina - 41 lei/kg, pastrama vanatoreasca - 31 lei/kg, cobza de pastrav in cetina de brad – 50 lei, dulceturi din petale de trandafir, de coarne, de capsuni, visine, cirese, caise - borcane mici, 4 lei.

Produsele s-au vandut in foarte scurt timp, in ciuda cantitatilor destul de mari: 600 kg de produse de carmangerie, 30 de cobze de pastrav (approx. 30 kg de pastrav), 120 de borcane de gem, 50 kg de branza de burduf in coaja de pin.

Astfel de targuri creaza si oportunitatea unor contacte de business si pot pune bazele unor precontracte de distributie sau unor actiuni de lobby pentru recunoasterea unor produse traditionale.

Problemele micilor producatori

„Degeaba avem fabrici curate si cu stampile daca la capatul procesului tehnologic obtii niste porcarii, produse fara nici un gust si complet nesanatoase”, a declarat pentru Bizcity.ro Ioan Tataran, managerul firmei de produse de carmangerie Toto din Lapusel, Maramures. „Produsele de acest tip nu se vor putea vinde niciodata in Occident, iar acolo este noua noastra piata”.

Managerul considera ca micile intreprinderi agricole trebuie sa se dezvolte pe teritoriile comunitatii de unde provin si sa continue traditia hranei si a produselor apreciate de toti. „Solutia e ca taranii sa stea la tara pentru ca piata muncii este saturata atat in industrie cat si in sectorul tertiar; in acelasi timp, pamanturile raman nefolosite si in paragina”, spune Tataran.

Compania este o minifabrica, are sase angajati si o productie de 400 – 500 kilograme de carne pe zi. Cifra de afaceri este undeva in jurul a 350.000 de euro pe an, spune Tataran, insa profitul a fost relativ mic datorita investitiilor in extindere si mai ales datorita acoperirii tuturor creditelor. Tataran reuseste sa termine in acest an, cu fonduri SAPARD, o fabrica noua, extinsa la capacitatea de doua tone zilnic.

Din nou branza:)...

Unul din producatorii celebrei branze de burduf pastrata in coaja de pin din Fundata, zona Brasovului, ferma Istrate, saluta intentia noului presedinte al Autoritatii Veterinare. Daca ordinul ar fi trecut „ar fi trebuit sa vindem toate animalele pe care le avem, ferma nu ar mai fi rezistat nici macar un an", a spus pentru BizCity.ro Cecilia Istrate prezenta la Targul eco-gastronomic organizat de Slow Food Bucuresti la Muzeul Taranului Roman.

Istrate are 600 de oi si 30 de vaci, iar în cadrul fermei lucrează numai angajaţi. Branza de burduf invelita in pin, la care se adauga telemea si carne de vita si oaie, le comercializeaza doar in mari piete deschise precum cea din Brasov sau in targuri organizate pe teritoriul Romaniei.

Familia Istrate incearca sa inregistreze o marca cu branza de burduf, nu înainte de a deveni societate comerciala. Ajutati de fundatia internationala Slow Food pentru a identifica oportunitati de desfacere in Europa, Istrate crede ca doar exportul produselor lactate romanesti autentice poate crea premise solide de dezvoltare locala in Romania si pentru antreprenorii romani.

Adrian Suciu, producator de branza de capra din vechea localitate saseasca Crit, ne-a declarat ca produsele sale nu isi gasesc debusee in zona Brasovului si Sighisoarei. "In schimb la Bucuresti am constatat ca multi oameni doresc sa cumpere branza de capra; in acest sens, chiar daca ne orientam mai mult pe piata locala, ordinul Autoritatii Veterinare ne-ar fi afectat prin blocarea accesului la pietele din capitala", a spus Suciu.

Problema fermei Suciu, ce cuprinde peste 100 de caprine, nu sta doar in mediul competitiv advers ci mai ales in lipsa de informare a romanilor cu privire la calitatile laptelui de capra si la produsele derivate, tipice, pe care oamenii le ignora, a adaugat fermierul.Un producator de cascaval din comuna bucovineana Sadova, Ion Vermesan, este singurul pe care ordinul nu l-ar fi afectat. El investeste in dezvoltarea unor pensiuni de turism rural din Bucovina, iar branzeturile pe care le produce ar fi fost o afacere colaterala si, evident, locala. Producatorii din zona Sadova doresc totdata sa inregistreze cobza de pastrav afumat in cetina de brad ca “prezidiu” in cadrul Slow Food

Le-a venit mintea la cap

Noul presedinte al Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), Radu Roatis, intentioneaza sa modifice ordinul privind comercializarea produselor primare, astfel incat taranii sa le poata vinde fara restrictie pe teritoriul tarii. Anuntul sau a adus un suflu de usurare printre micii producatori de lactate.

„Va avea loc o intalnire cu reprezentantii crescatorilor de animale, pentru a rediscuta ordinul privind comercializarea produselor primare. Cu siguranta ordinul se va modifica, astfel incat sa fie permisa vanzarea acestor produse nu doar pe raza judetului, ci oriunde in tara", a explicat Roatis.

Micii producatori saluta intentia noului presedinte

Unul din producatorii celebrei branze de burduf pastrata in coaja de pin din Fundata, zona Brasovului, ferma Istrate, saluta intentia noului presedinte al Autoritatii Veterinare. Daca ordinul ar fi trecut „ar fi trebuit sa vindem toate animalele pe care le avem, ferma nu ar mai fi rezistat nici macar un an", a spus pentru BizCity.ro Cecilia Istrate prezenta la Targul eco-gastronomic organizat de Slow Food Bucuresti la Muzeul Taranului Roman.

Istrate are 600 de oi si 30 de vaci, iar în cadrul fermei lucrează numai angajaţi. Branza de burduf invelita in pin, la care se adauga telemea si carne de vita si oaie, le comercializeaza doar in mari piete deschise precum cea din Brasov sau in targuri organizate pe teritoriul Romaniei.

Familia Istrate incearca sa inregistreze o marca cu branza de burduf, nu înainte de a deveni societate comerciala. Ajutati de fundatia internationala Slow Food pentru a identifica oportunitati de desfacere in Europa, Istrate crede ca doar exportul produselor lactate romanesti autentice poate crea premise solide de dezvoltare locala in Romania si pentru antreprenorii romani.

Adrian Suciu, producator de branza de capra din vechea localitate saseasca Crit, ne-a declarat ca produsele sale nu isi gasesc debusee in zona Brasovului si Sighisoarei. "In schimb la Bucuresti am constatat ca multi oameni doresc sa cumpere branza de capra; in acest sens, chiar daca ne orientam mai mult pe piata locala, ordinul Autoritatii Veterinare ne-ar fi afectat prin blocarea accesului la pietele din capitala", a spus Suciu.

Problema fermei Suciu, ce cuprinde peste 100 de caprine, nu sta doar in mediul competitiv advers ci mai ales in lipsa de informare a romanilor cu privire la calitatile laptelui de capra si la produsele derivate, tipice, pe care oamenii le ignora, a adaugat fermierul.

Un producator de cascaval din comuna bucovineana Sadova, Ion Vermesan, este singurul pe care ordinul nu l-ar fi afectat. El investeste in dezvoltarea unor pensiuni de turism rural din Bucovina, iar branzeturile pe care le produce ar fi fost o afacere colaterala si, evident, locala.

Un ordin absurd

Premierul Tariceanu a semnat, joia trecuta, decizia de numire in functia de presedinte al Autoritatii Nationale Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) a lui Radu Roatis. Imediat dupa numire, noul presedinte a anuntat intentia anularii restrictiilor de vanzare, insa a precizat ca se vor stabili anumite norme de igiena pe care taranul trebuie sa le respecte daca vrea sa vanda produse de origine animala.

"Producatorul trebuie sa respecte normele de igiena si sa asigure trasabilitatea produselor, pentru ca este esentiala siguranta alimentara", a mentionat Roatis.

Fostul presedinte al ANSVSA, Marian Avram, a emis un ordin potrivit caruia micii producatori nu au voie sa vanda produse primare (lapte, branza, oua, carne de pasare sau miere) decat pe raza localitatii de origine. Masura trebuia sa intre in vigoare din 18 ianuarie 2006, dar in urma controverselor starnite Avram a dat o derogare pentru sase luni, timp in care taranii mai au voie sa vanda fara restrictii.

Ordinul lui Avram a produs mare valva si a dat nastere unui fenomen fara precedent in istoria Romaniei: asocierea ciobanilor producatori pentru a-si apara interesele in fata proastei guvernari.

Targul eco-gastronomic 'Slow Food' in imagini

Jamboane, pastrame vanatoresti, caltabosi de la familia Baciu din Campulung Moldovenesc.

Cecilia si Ioan Istrate cauta maruntis.

Vitel de... vitel.


Dulceee...


Veronica Lazar gusta afumatura ardeleneasca de la tetea Istrate.

Din nou, Baciu!

Teofil Tremisan, focul targului. Horinca si palinca moroseneasca.

Branza de capra a lui Suciu din Crit si cea de burduf in coaja de pin a lui Istrate din Fundata.

Fotografiile au fost facute de Carmen Nistor pentru cotidianul Compact. Toate drepturile le apartin.

Epuizat!

Pastrama vanatoreasca bucovineana, branza de capra din zona Sighisoarei, sunculitza afumata din Valea Lapusului, horinca maramuresana, cobza de pastrav din Campulung Moldovenesc, gemurile de Saschiz s-au epuizat inca de sambata, 5 mai. Targul eco-gastronomic s-a inchis, iar micii producatori au vandut toata marfa.

Cobza de pastrav a lui Ioan Vermesan din Sadova, Bucovina

Horinca si palinca de la distileria Voica din Chechis, Maramures

Dulcetzurile de Saschiz

Manifestul Slow Food Bucuresti

Toti oamenii au dreptul fundamental la placere si, in contrapartida, responsabilitatea de a proteja mostenirea hranei, traditiei si culturii care fac placerea posibila. Slow Food este fundamentata pe notiunea de ecogastronomie – o recunoastere a conexiunilor stranse dintre farfuria de pe masa si Pamant.

Slow Food inseamna hrana buna, curata si dreapta. Hrana trebuie sa aiba un gust bun; ea trebuie sa fie produsa intr-o maniera curata care sa nu aduca atingere mediului inconjurator, animalelor si sanatatii oamenilor; iar producatorii trebuie sa primeasca o compensatie justa pentru munca lor.

Slow Food promoveaza conceptul de coproducator, adica merge dincolo de rolul pasiv de consumator si se intereseaza de cei care produc hrana noastra, modul in care o produc si problemele cu care se confrunta. Sustinand activ producatorii de hrana, Slow Food devine parte a procesului de productie.

Slow Food organizeaza targuri, evenimente si expozitii in scopul de a conecta producatorii cu coproducatorii si de a aduce la lumina produse de o calitate gastronomica excelenta.

Slow Food o forma de rezistenta in fata marilor producatori si marilor circuite de distributie. Prin sprijinirea micilor exploatari agricole, fundatia ajuta asociatiile familiale sa iasa din saracie si sa traiasca cu demnitate din produsele pamantului lor. Acest lucru impiedica exodul rural si limiteaza somajul, este o solutie de salvare a biodiversitatii si a unor regiuni intregi ajunse in paragina si date uitarii.

Jean Anthelme Brillant-Savarin, vestit pentru pasiunea sa pentru gastronomie, spunea ca "destinul popoarelor depinde de modul in care se hranesc".

In Romania, unde marile companii de fast food patrund cu un chip de clovn in scoli si se pretind educatori, unde multinationalele inghit pamanturile localnicilor pentru a-si planta proprii hibrizi, unde taranii sufera in urma restrictiilor impuse de un stat care ar trebui sa ii protejeze, Slow Food cauta ‚calea romaneasca’ de salvgardare a culturii gastronomice traditionale.

Bucataria este fructul unei culturi milenare care reflecta identitatea fiecarui popor. Produsele traditionale transmit savoarea regiunii lor de origine si tehnici de fabricare ancestrale.

Generatiile "fast-food" aduc deja in lumina consecintele asupra sanatatii si caracterului natiunii. Cand mancam in graba dejunul sau cina singuri, in masina, inghitim in acelasi timp pe nemestecate valorile glorificate de marile corporatii din industria alimentara, iar risipa devine un lucru usor de acceptat.

Slow Food Bucuresti face parte din marea retea a producatorilor de hrana din 152 de tari care isi cauta nise si debusee intr-un sistem economic mondial. Exista, in aceasta lumina, o componenta de business, esentiala, care sa aduca dreptate micilor producatori intr-o piata dominata cu violenta de transnationale.

Convivumul Slow Food Bucuresti nu este o miscare de protest, nici nu neaga virtutile companiilor, ci un mijloc ce are ca scop salvgardarea resurselor, a apei, a pamantului si a biodiversitatii in contexte culturale locale, romanesti.

Exista!

Incepand de joi, 3 mai 2007, Slow Food Bucuresti exista. In zilele urmatoare voi inunda blogul cu materiale despre producatorii prezenti acolo. Veniti la Muzeul Taranului Roman, detaliile se gasesc in afis.