Breakdown

Targul ecogastronomic organizat de organizatia internationala Slow Food in Bucuresti a functionat timp de doua weekend-uri ca un experiment economic la Muzeul taranului roman. Consumatorii au reactionat pozitiv, venind in numar de aproape1.500/ zi. Micii producatori au vandut tot, „dand nastere” unei nise de piata vechi de cand lumea: segmentul produselor facute in mod pur traditional.

Precum in alte tari europene, Slow Food incurajeaza dezvoltarea locala intr-un sistem de convivium (clustering) al micilor producatori de alimente sanatoase, urmarind omologarea produselor la nivel teritorial, in regiuni controlate.
O jumatate de litru de horinca, palinca sau rachiu costa 40 lei, carnatii de casa - 21 lei/kg, costita afumata - 18,5 lei/kg, sunculita ardeleneasca - 25 - 28 lei/kg, slanlina afumata - 10,5 lei/kg, cas afumat - 18 - 20 lei/kg, muschi Bucovina - 41 lei/kg, pastrama vanatoreasca - 31 lei/kg, cobza de pastrav in cetina de brad – 50 lei, dulceturi din petale de trandafir, de coarne, de capsuni, visine, cirese, caise - borcane mici, 4 lei.

Produsele s-au vandut in foarte scurt timp, in ciuda cantitatilor destul de mari: 600 kg de produse de carmangerie, 30 de cobze de pastrav (approx. 30 kg de pastrav), 120 de borcane de gem, 50 kg de branza de burduf in coaja de pin.

Astfel de targuri creaza si oportunitatea unor contacte de business si pot pune bazele unor precontracte de distributie sau unor actiuni de lobby pentru recunoasterea unor produse traditionale.

Problemele micilor producatori

„Degeaba avem fabrici curate si cu stampile daca la capatul procesului tehnologic obtii niste porcarii, produse fara nici un gust si complet nesanatoase”, a declarat pentru Bizcity.ro Ioan Tataran, managerul firmei de produse de carmangerie Toto din Lapusel, Maramures. „Produsele de acest tip nu se vor putea vinde niciodata in Occident, iar acolo este noua noastra piata”.

Managerul considera ca micile intreprinderi agricole trebuie sa se dezvolte pe teritoriile comunitatii de unde provin si sa continue traditia hranei si a produselor apreciate de toti. „Solutia e ca taranii sa stea la tara pentru ca piata muncii este saturata atat in industrie cat si in sectorul tertiar; in acelasi timp, pamanturile raman nefolosite si in paragina”, spune Tataran.

Compania este o minifabrica, are sase angajati si o productie de 400 – 500 kilograme de carne pe zi. Cifra de afaceri este undeva in jurul a 350.000 de euro pe an, spune Tataran, insa profitul a fost relativ mic datorita investitiilor in extindere si mai ales datorita acoperirii tuturor creditelor. Tataran reuseste sa termine in acest an, cu fonduri SAPARD, o fabrica noua, extinsa la capacitatea de doua tone zilnic.

Din nou branza:)...

Unul din producatorii celebrei branze de burduf pastrata in coaja de pin din Fundata, zona Brasovului, ferma Istrate, saluta intentia noului presedinte al Autoritatii Veterinare. Daca ordinul ar fi trecut „ar fi trebuit sa vindem toate animalele pe care le avem, ferma nu ar mai fi rezistat nici macar un an", a spus pentru BizCity.ro Cecilia Istrate prezenta la Targul eco-gastronomic organizat de Slow Food Bucuresti la Muzeul Taranului Roman.

Istrate are 600 de oi si 30 de vaci, iar în cadrul fermei lucrează numai angajaţi. Branza de burduf invelita in pin, la care se adauga telemea si carne de vita si oaie, le comercializeaza doar in mari piete deschise precum cea din Brasov sau in targuri organizate pe teritoriul Romaniei.

Familia Istrate incearca sa inregistreze o marca cu branza de burduf, nu înainte de a deveni societate comerciala. Ajutati de fundatia internationala Slow Food pentru a identifica oportunitati de desfacere in Europa, Istrate crede ca doar exportul produselor lactate romanesti autentice poate crea premise solide de dezvoltare locala in Romania si pentru antreprenorii romani.

Adrian Suciu, producator de branza de capra din vechea localitate saseasca Crit, ne-a declarat ca produsele sale nu isi gasesc debusee in zona Brasovului si Sighisoarei. "In schimb la Bucuresti am constatat ca multi oameni doresc sa cumpere branza de capra; in acest sens, chiar daca ne orientam mai mult pe piata locala, ordinul Autoritatii Veterinare ne-ar fi afectat prin blocarea accesului la pietele din capitala", a spus Suciu.

Problema fermei Suciu, ce cuprinde peste 100 de caprine, nu sta doar in mediul competitiv advers ci mai ales in lipsa de informare a romanilor cu privire la calitatile laptelui de capra si la produsele derivate, tipice, pe care oamenii le ignora, a adaugat fermierul.Un producator de cascaval din comuna bucovineana Sadova, Ion Vermesan, este singurul pe care ordinul nu l-ar fi afectat. El investeste in dezvoltarea unor pensiuni de turism rural din Bucovina, iar branzeturile pe care le produce ar fi fost o afacere colaterala si, evident, locala. Producatorii din zona Sadova doresc totdata sa inregistreze cobza de pastrav afumat in cetina de brad ca “prezidiu” in cadrul Slow Food