Manifestul Slow Food Bucuresti

Toti oamenii au dreptul fundamental la placere si, in contrapartida, responsabilitatea de a proteja mostenirea hranei, traditiei si culturii care fac placerea posibila. Slow Food este fundamentata pe notiunea de ecogastronomie – o recunoastere a conexiunilor stranse dintre farfuria de pe masa si Pamant.

Slow Food inseamna hrana buna, curata si dreapta. Hrana trebuie sa aiba un gust bun; ea trebuie sa fie produsa intr-o maniera curata care sa nu aduca atingere mediului inconjurator, animalelor si sanatatii oamenilor; iar producatorii trebuie sa primeasca o compensatie justa pentru munca lor.

Slow Food promoveaza conceptul de coproducator, adica merge dincolo de rolul pasiv de consumator si se intereseaza de cei care produc hrana noastra, modul in care o produc si problemele cu care se confrunta. Sustinand activ producatorii de hrana, Slow Food devine parte a procesului de productie.

Slow Food organizeaza targuri, evenimente si expozitii in scopul de a conecta producatorii cu coproducatorii si de a aduce la lumina produse de o calitate gastronomica excelenta.

Slow Food o forma de rezistenta in fata marilor producatori si marilor circuite de distributie. Prin sprijinirea micilor exploatari agricole, fundatia ajuta asociatiile familiale sa iasa din saracie si sa traiasca cu demnitate din produsele pamantului lor. Acest lucru impiedica exodul rural si limiteaza somajul, este o solutie de salvare a biodiversitatii si a unor regiuni intregi ajunse in paragina si date uitarii.

Jean Anthelme Brillant-Savarin, vestit pentru pasiunea sa pentru gastronomie, spunea ca "destinul popoarelor depinde de modul in care se hranesc".

In Romania, unde marile companii de fast food patrund cu un chip de clovn in scoli si se pretind educatori, unde multinationalele inghit pamanturile localnicilor pentru a-si planta proprii hibrizi, unde taranii sufera in urma restrictiilor impuse de un stat care ar trebui sa ii protejeze, Slow Food cauta ‚calea romaneasca’ de salvgardare a culturii gastronomice traditionale.

Bucataria este fructul unei culturi milenare care reflecta identitatea fiecarui popor. Produsele traditionale transmit savoarea regiunii lor de origine si tehnici de fabricare ancestrale.

Generatiile "fast-food" aduc deja in lumina consecintele asupra sanatatii si caracterului natiunii. Cand mancam in graba dejunul sau cina singuri, in masina, inghitim in acelasi timp pe nemestecate valorile glorificate de marile corporatii din industria alimentara, iar risipa devine un lucru usor de acceptat.

Slow Food Bucuresti face parte din marea retea a producatorilor de hrana din 152 de tari care isi cauta nise si debusee intr-un sistem economic mondial. Exista, in aceasta lumina, o componenta de business, esentiala, care sa aduca dreptate micilor producatori intr-o piata dominata cu violenta de transnationale.

Convivumul Slow Food Bucuresti nu este o miscare de protest, nici nu neaga virtutile companiilor, ci un mijloc ce are ca scop salvgardarea resurselor, a apei, a pamantului si a biodiversitatii in contexte culturale locale, romanesti.