
Microferma, asociaţia familială a Ceciliei Istrate din satul Fundătura, comuna Moeciu, judeţul Braşov, a avut şansa ca, prin fundaţia Slow Food pentru Biodiversitate, să îşi prezinte produsul, specific zonei de sud-est a Transilvaniei, brânza de burduf păstrată în scoarţă de pin, la cel mai mare târg gastronomic al producătorilor tradiţionali din lume.
Istrate are 600 de oi şi 30 de vaci, iar în cadrul fermei lucrează numai angajaţi. Brânza de burduf invelită în pin, la care se adaugă telemea şi carne de vită şi oaie, le comercializează doar în mari pieţe deschise precum cea din Braşov sau în târguri organizate pe teritoriul României.
Familia Istrate încearcă să înregistreze o marcă cu brânza de burduf, nu înainte de a deveni societate comercială. Ajutaţi de Slow Food pentru a identifica oportunităţi de desfacere în Europa, Istrate crede că doar exportul produselor lactate romaneşti autentice poate crea premise solide de dezvoltare locală în România şi pentru antreprenorii români.
Marketingul şi publicitatea produselor alimentare tradiţionale româneşti se poate face însă numai la astfel de târguri, dată fiind implicarea financiară modestă a statului român şi a slabei dezvoltări locale din România. Standul brânzei romaneşti de la Salone del Gusto de la Torino, care costa 5000 de euro, a fost plătit de tutorele fermei Istrate din cadrul Slow Food, producatorul italian de vinuri Bertani Vini din Grezzana Verona.
“Statul român nu ne-a ajutat cu mare lucru, toate investiţiile au fost făcute în animale şi făcute cu resurse din propria noastră ogradă”. Iniţial ferma Istrate a plecat de la 50 de oi şi 3 vaci. Investiţiile se calculau în animale şi nu in bani, menţionează Istrate.
Odată cu standardizarile impuse de Uniunea Europeană, “am constatat ca materia prima pentru hrana animalelor, furajele, sarea, dar şi mulgatoarele electrice pentru vaci ori condiţiile igienice impuse, au extins sfera cheltuielilor. Deocamdată nu caştigăm mult, nu avem mare profit din afacere.”
În a doua zi a târgului, şi după “surpriza neplacută cu întârzierea produselor”, familia Istrate a vândut peste 150 de kilograme brânză, a semnat precontracte cu distribuitori din Australia şi Olanda şi a stabilit contacte de afaceri cu aproximativ 25 de societăţi interesate de comercializarea produsului, majoritatea italiene, a incheiat Cecilia Istrate.
Istrate are 600 de oi şi 30 de vaci, iar în cadrul fermei lucrează numai angajaţi. Brânza de burduf invelită în pin, la care se adaugă telemea şi carne de vită şi oaie, le comercializează doar în mari pieţe deschise precum cea din Braşov sau în târguri organizate pe teritoriul României.
Familia Istrate încearcă să înregistreze o marcă cu brânza de burduf, nu înainte de a deveni societate comercială. Ajutaţi de Slow Food pentru a identifica oportunităţi de desfacere în Europa, Istrate crede că doar exportul produselor lactate romaneşti autentice poate crea premise solide de dezvoltare locală în România şi pentru antreprenorii români.
Marketingul şi publicitatea produselor alimentare tradiţionale româneşti se poate face însă numai la astfel de târguri, dată fiind implicarea financiară modestă a statului român şi a slabei dezvoltări locale din România. Standul brânzei romaneşti de la Salone del Gusto de la Torino, care costa 5000 de euro, a fost plătit de tutorele fermei Istrate din cadrul Slow Food, producatorul italian de vinuri Bertani Vini din Grezzana Verona.
“Statul român nu ne-a ajutat cu mare lucru, toate investiţiile au fost făcute în animale şi făcute cu resurse din propria noastră ogradă”. Iniţial ferma Istrate a plecat de la 50 de oi şi 3 vaci. Investiţiile se calculau în animale şi nu in bani, menţionează Istrate.
Odată cu standardizarile impuse de Uniunea Europeană, “am constatat ca materia prima pentru hrana animalelor, furajele, sarea, dar şi mulgatoarele electrice pentru vaci ori condiţiile igienice impuse, au extins sfera cheltuielilor. Deocamdată nu caştigăm mult, nu avem mare profit din afacere.”
În a doua zi a târgului, şi după “surpriza neplacută cu întârzierea produselor”, familia Istrate a vândut peste 150 de kilograme brânză, a semnat precontracte cu distribuitori din Australia şi Olanda şi a stabilit contacte de afaceri cu aproximativ 25 de societăţi interesate de comercializarea produsului, majoritatea italiene, a incheiat Cecilia Istrate.
4 comments:
"Piaţa lactatelor din România a fost de 1,3 miliarde de euro în 2006, din care 500 de milioane de euro reprezintă vânzarea realizată de ţărani şi diferenţa de 800 de milioane de euro sunt vânzările de lactate din sectorul industrial", a declarat preşedintele patronatului din industria laptelui, Valeriu Steriu. Acesta a precizat că fiecare producător trebuie să aibă drepturi şi obligaţii egale.
Inca de acum 2000 de ani, romanul si precursorul acestuia, cunosc alternativa la branza: "nici o branza".
Cara Sig.Istrate,
Sono una designer italiana(vedi www.agricoladesantis.com,www.pietrapinta.com,www.ptisrl.it,www.frantoioappetito.com,etc),e sono disposta ad aiutarvi con il materiale pubblicitario per il mercato italiano.Contatti designmedia30@yahoo.com
Saluti,Luana
Ma dai luana, perché ti vergogni di dire che sei Rumena?
tu ti chiami petrina ioana . nata in romania nel 1974.
Designer italiana....sei una buffona.
e oltre a designer...fai anche altro....
Post a Comment